H O T Ă R Î R E
privind cererea de înregistrare a Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova”
în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019
La 18 ianuarie 2019, prim-vicepreședintele Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea partidului în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, la care au fost atașate următoarele documente:
1) procesul-verbal al Consiliului Politic Național al Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova” nr. 1 din 11 ianuarie 2019;
2) declarația de participare a Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova” cu opțiunea „BOICOT” la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019;
3) demersul privind confirmarea doamnei Scripnic Olga în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier);
4) copia autentificată de pe statutul partidului politic.
Examinînd documentele prezentate, Comisia reține prevederile art. 75 din Constituția Republicii Moldova, conform cărora sînt supuse referendumului cele mai importante probleme ale societății și statului, hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican avînd putere juridică supremă. La art. 1 din Codul electoral, referendumul este definit ca scrutinul prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop soluţionarea acestora, precum şi consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit, iar art. 153 alin. (1) statuează că scopul referendumului republican este exercitarea puterii poporului și participarea lui nemijlocită la conducerea și administrarea treburilor de stat. Prin urmare, referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranității naționale, prin care alegătorii sînt chemați să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-și exprime voința în alte probleme de interes național.
Subliniem că, potrivit art. 2 din Codul electoral, unul dintre principiile participării la alegeri este libera voință, nimeni nefiind în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale voințe, normă reiterată la art. 7 al Codului care adaugă că presiunile nu trebuie să împiedice alegătorul să-și exprime voința independent. Susținerea opțiunii „boicot” de către un participant la campania electorală în cadrul referendumului republican, termenul de boicot însemnînd neparticiparea sau neimplicarea într-o o activitate, de fapt conduce în consecință la izolarea cetățeanului de la participarea lui nemijlocită la conducerea și administrarea treburilor de stat, ceea ce este contrar noțiunii legale de referendum. Esența democrației constă în asigurarea din partea statului a unui sufragiu universal și garantarea exprimării voinței libere a cetățenilor, care, în cazul referendumului republican, se înfăptuiește prin votarea uneia dintre cele două opțiuni: „pentru” sau „contra”, care reflectă însuși conceptul desfășurării acestui tip de scrutin.
Astfel, dat fiind faptul că termenul boicot presupune neparticiparea la o activitate, înregistrarea unei astfel de opțiuni pentru participanții la campania electorală în cadrul referendumului republican vine în contradicție cu principiile directoare ale desfășurării alegerilor în Republica Moldova.
În baza acestor considerente, Comisia a dispus în mod expres la pct. 3 din Instrucțiunea privind modul de participare a partidelor politice și altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea nr. 1025 din 18 iulie 2017, că opțiunile la referendumul republican sînt „pentru” sau „contra”.
Relevantă pentru prezenta speță este și poziția Curții Constituționale subliniată în Adresa nr. JCC-06/29d din 23 septembrie 2010, unde a fost statuat că: „legislația trebuie să conțină norme exprese cu privire la […] libera formare a voinţei electoratului şi în acest scop neutralitatea autorităţilor publice pentru a nu influenţa rezultatul referendumului, interzicerea utilizării fondurilor publice în scopuri de campanie, inclusiv sancţionarea cazurilor de încălcare de către autorităţile publice a obligaţiei de neutralitate şi a liberei formări a voinţei electoratului și […] respectarea drepturilor fundamentale, în special a libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, a liberei circulaţii în interiorul ţării, precum şi a libertăţii de întrunire şi de asociere în scopuri politice. Restrîngerea acestor libertăţi trebuie să fie în concordanţă cu prevederile art.54 din Constituţia Republicii Moldova. Prin aceeași adresă a Curții Constituționale se enunță că […], deşi titlul VI intitulat „Referendumul” din Codul electoral conţine unele prevederi referitoare la aspectele menţionate, în viziunea Curţii Constituţionale, compartimentele respective nu conţin reglementări depline şi clare privind referendumurile de natură să corespundă Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune din 16.12.2006 şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară din 16-17 martie 2007.
În context, Comisia Electorală Centrală reține că, potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum menționat mai sus, a recurge la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu, cu deosebire a regulilor procedurale… (p. III 1.) și că referendumurile democratice nu sînt posibile decît în condiţiile respectării drepturilor omului, în special a libertăţii de exprimare… În mod special, demonstraţiile pe căi publice în favoarea sau în defavoarea unui text supus referendumului pot fi supuse autorizării (p. II 1. a.).
În plus, din procesul-verbal nr. 1 din 11 ianuarie 2019 al ședinței Consiliului Politic Național reiese că domnul Roșco Alexandr, prim-vicepreședintele Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova”, a fost delegat de Consiliul Politic Național pentru semnarea cererii și documentelor la Comisia Electorală Centrală, iar în conformitate cu pct. 4.82.6 din Statut, subiectul cu drept de reperezentare a partidului în relațiile oficiale cu instituțiile și cu autoritățile publice naționale este președintele partidului, iar prim-vicepreședintele, conform pct. 4.84.4, poate să reprezinte partidul doar în cazul delegării sale de către președintele partidului, prin urmare, Comisia constată că domnul Roșco Alexandr a depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum fără a fi mandatat în acest sens conform prevederilor statutare ale partidului.
Pornind de la cele expuse și luînd în considerare că opțiunea expusă în declarația Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova” de participare la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 este „BOICOT”, Comisia Electorală Centrală ajunge la concluzia că cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendumul republican consultativ este pasibilă de respingere.
În temeiul art. 18 alin. (2) și art. 26 alin (1) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, pct. 3 și pct. 4 din Instrucțiunea privind modul de participare a partidelor politice și altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1025 din 18 iulie 2017, Comisia Electorală Centrală hotărăşte:
1. Se respinge cererea privind înregistrarea Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova” în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președintele
Comisiei Electorale Centrale Alina RUSSU
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale Veaceslav AGRIGOROAE
Chişinău, 24 ianuarie 2019
Nr. 2134